Jean-Marie Casal
Autore di Civilizatia indusului si enigmele ei
Opere di Jean-Marie Casal
Etichette
Informazioni generali
Non ci sono ancora dati nella Conoscenza comune per questo autore. Puoi aiutarci.
Utenti
Recensioni
Statistiche
- Opere
- 2
- Utenti
- 2
- Popolarità
- #2,183,609
- Voto
- 5.0
- Recensioni
- 1
1. PREFATA - pag. 5
2. INTRODUCERE - pag. 19
3. OMENIREA DE ALTADATA SI ARHEOLOGII DE AZI - pag. 31
Marile etape ale dezvoltarii umane – Neoliticul si cuceririle sale – Acumularea urmelor de locuire – Stratigrafia: perioade, straturi si niveluri – Datare si carbon 14
4. LA IZVOARELE CIVILIZATIEI. EVOLUTIA IN MESOPOTAMIA - pag. 43
Primele sate in nordul Mesopotamian – Aparitia metalului – Evolutia sudului Mesopotamiei – Primele orase din sud – Particularismele nordului Mesopotamian – “Diluviul” sau “diluviile” si intrarea in istorie
5. DEZVOLTAREA CULTURILOR IRANIENE - pag. 58
Sapaturile din Iran – Nordul Iranului si primele etape ale dezvoltarii – Sud-vestul Iranian – Susa si Susiana – Susa, in relatiile sale cu Mesopotamia – Continuitatea nivelurilor de locuire in Susiana – Asezarile din extremul sud si din sud-estul Iranian
6. TREPTELE LUMII ANTICE: DE LA MAREA CASPICA LA MAREA OMAN - pag. 71
Afganistanul si asezarea Mundigak – Clima si mediul ambiant – Stratigrafia Mundigakului – Un sat ce prospera si creste – Mundigakul si contactele sale exterioare – Obiceiurile funerare – Mundigakul devine un orasel – Legaturile cu Iranul – Legaturile cu Belucistanul – Mundigak si Mekranul iraniai – Legaturile cu Seistanul – Primele comunitati de agricultori in Turkmenia meridionala – Caile probabile ale unui curent civilizator – Ultimele zile ale Mundigabkului si prolemele Belucistanului.
7. SOCIETATILE TARANESTI ARHAICE ALE SINDULUI SI MEDIUL LOR AMBIANT - pag. 98
Putine sate din antichitatea foarte indepartata, in Sind – Gemorfologia Sindului si a regiunilor vecine – O modificare a climei ? – Cele mai vechi sate: Amri – Asezarea pakistaneza Kot-Diji – O privire de ansamblu asupra Sindului, la inceputul mileniului al III-lea
8. RAFINAMENTUL URBANISMULUI SI AL ARHITECTURII, IN CIVILIZATIA INDUSULUI - pag. 111
Indusul, izvor de binefaceri si de dezastre – Originea misterioasa a oraselor din Sind – Citadela de la Harappa si zidul ei de aparare – Depozitele de grane si cartierele mestesugarilor de Harappa – Un edificiu spectaculos: Marea Baie – Depozitul de la Mohendjo-Daro – Cum se prezenta orasul de jos ? – O preocupare de urbanism – Igiena publica: canalele de scurgere – Tipurile de case – Un restaurant ? – Permanenta urbanismului
9. MESTESUGARII SI PRODUSELE CARACTERISTICE INDUSULUI - pag. 135
Invatamintele ceramicii – Repertoriul decorative al ceramicii – Roata olarului – Intrebuintarile multiple ale lutului ars – Jocuri si jucarii – Mijloacele de transport – Obiecte de folosinta nesigura – Unelte de piatra si metal – Mestesuguri putin cunoscute – Masurile si greutatile
10. DE LA TEHNICI LA ARTE: SPIRITUL UNEI CIVILIZATII - pag. 154
Dansatoarea de la Mohendjo-Daro – Statueta Preotului-Rege – Femeile si moda – Sigiliile Indusului – Sigiliile si scrierea – Reprezentarea “unicornului” – Valorea religioasa sau sociala a reprezentarilor – Scene religioase, figurate pe sigilii – Miturile Indusului si ale Orientului Apropiat – Viata de apoi si riturile inhumarii – Incertitudinea privind locurile de cult
11. VIATA ECONOMICA SI DIFICULTATILE COTIDIENE ALE MOHENDJO-DARIENILOR - pag. 174
Esentele de lemne utilizate – Culturile alimentare – Animale salbatice si domestice – Un climat analog climatului actual – Raporturile dintre orase si sate – Raritatea satelor in jurul Mohendjo-Daro-ului – Ipoteza unui baraj natural – O innamolire progresiva ?
12. DEZVOLTAREA, MATURITATEA SI DECADEREA CIVILIZATIEI, IN SIND - pag. 191
Epoca veche la Amri – Ceramica Indusului la Amri – Preponderenta modelor Indusului – Intemeierea si rolul orasului Chanhu-Daro – Evolutia ceramicii Indusului la Amri – Cultura Jhukar – Decorurile de Jhukar si intoarcerea la traditii – Amri si Mohendjo-Daro – Amri, Jhukar, Kot-Diji si Chanhu-Daro – Declinul Mohendjo Daro-ului si cauzele lui – “Sfarsitul epocilor” si masacrele – Faze de prosperitate si declin, in Sind.
13. EXPANSIUNEA SI DECLINULUI CIVILIZATIEI IN AFARA SINDULUI - pag. 216
Mohendjo – Daro si Harappa, capitale gemene ? Harappa nu a fost cumva o capitala de schimb ? Asezarea Kalibangan – Expansiunea spre sud: asezarea Lothal – Forta de iradiere a Lothalului – Ctitoriile harappeene in Mekran – Vitalitatea civilizatiei Indusului si apogeul ei – Stingerea civilizatiei in Gujerat – Disparitia brusca a centrelor harappeene din Pendjdab
14. CATEVA RASPUNSURI SI MAI MULTE ENIGME, IN CHIP DE CONCLUZIE - pag. 234
Taina Mohendjo-Daro-ului – Ipoteze pentru trecut si realitati ale timpurilor modern – Regimul autoritar din Harappa – Liberalism la Kalibangan si la Lothal – Presupusa influenta a Orientului Apropiat asupra nasterii civilizatiei Indusului – Schimburile dintre Indus si Mesopotamia – Datare plauzibila a Mohendjo-Daro-ului si a Harappei – Sunt oare invaziile ariene raspunzatoare pentru distrugerea Harappei ? – Incercare de datare generala si de sinteza istorica – Mostenirea lasata de civilizatia Indusului si India Dravidiana – Care a fost rolul dravidienilor ? – Planuri de viitor si dorinte
15. CRONOLOGIE SI CARBON 14 - pag. 264
16. NOTA ASUPRA UNEI TENTATIVE RECENTE DE DESCIFRARE A SCRIERII INDUSULUI - pag. 268
17. CATEVA ELEMENTE DE BIBLIOGRAFIE - pag. 272… (altro)